Radiodifuziune audio digitală

Sistemul de radiodifuziune digitală audio, DAB, a fost creat pentru a realiza o recepție în condiții mult îmbunătățite față de cele oferite de sistemele anterior în funcțiune, care foloseau modulația de amplitudine sau modulația de frecvență. DAB a fost conceput pentru recepția în condiții de mobilitate a utilizatorului. Prelucrarea digitală a semnalului oferă posibilități multiple pentru realizarea unei calități sensibil îmbunătățite a recepției, precum și de realizare de servicii suplimentare pe lângă cele clasice, de difuzare de programe, cu o folosire mai eficace a spectrului de frecvență.

La începutul deceniului ’90, radiodifuziunea audio era percepută doar ca un mijloc tehnic de distribuire a programelor de radio şi de televiziune în locuinţe etc. Apariţia unor standarde de radiodifuziune digitală, ca sistemul de radiodifuziune digitală, DAB a permis să se realizeze mai mult. Noile sisteme digitale pot fi folosite ca platforme digitale pentru radiodifuzarea unui conţinut multimedia. Acestea permit accesul nu numai la surse multiple de canale de radio ci şi la programe de date. Programele de date pot consta din canale multimedia, fiecare dintre ele transportând un mixaj sincronizat, de audio, de text și uneori lși de imagini. Dincolo de aceasta, programele transmise pot îngloba seturi de module soft ca, de exemplu, softuri pentru jocuri precum şi alte softuri de aplicaţie.

DAB este standardizat de Institutul european pentru standarde de telecomunicaţii (ETSI) şi stabilește metode pentru realizarea de servicii radio digitale de înaltă calitate. În 1994 sistemul DAB Eureka 147 a fost adoptat de către ETSI ca un standard european. Sistemul oferă atât ascultătorilor cât şi furnizorilor de radiodifuziune o combinaţie unică de avantaje şi oportunităţi:

• Audio digital de înaltă calitate;
• Transmiterea robustă la receptoare fixe, portabile şi mobile pentru recepţia fără interferenţă;
• Utilizarea eficientă a spectrului limitat de radiofrecvenţă;
• Flexibilitate;
• Caracteristici ale sistemului care permit să fie dezvoltate receptoare “uşor de utilizat”;
• Caracteristici de sistem cu valoare adăugată.

Consorţiul Radio Digital Mondial, DRM, a fost constituit în 1998, având ca obiectiv proiectarea şi introducerea unui sistem de radiodifuziune digital corespunzător pentru utilizarea în benzile de radiodifuziune cu modulație în amplitudine, care folosesc benzile de frecvență de până la 30 MHz (cunoscute sub denumirea populară de unde lungi, medii și scurte). Ulterior, Consorțiul DRM a decis să-și extindă activitatea și în domeniul undelor ultrascurte, până la 108 MHz, în  care anterior se folosea pentru radiodifuziune transmisia cu modulație de frecvență. Standardele DRM sunt preluate de ETSI Ca și în cazul DAB, DRM standardele DRM folosesc prelucrarea digitală a semnalelor, ceea ce permite o recepție de calitate superioară și o folosire mai bună a spectrului de frecvențe.